Zona geografică în care se înscrie comuna Negrilești și anume ținutul Covurluiului, poartă numeroase mărturii materiale ale prezenței omului din timpuri străvechi, preistorice, prezență dovedită a fi într-o continuitate neîntreruptă. Cele mai vechi vestigii umane în ținutul Covurluiului aparțin paleoliticului final și epipaleoliticului. Pe teritoriul satului Negrilești, au fost localizate așezări din neoliticul vechi, aparținând culturii Criș, sub formă de așezări neîntărite, întovărășind albiile râurilor, fiind frecvent situate pe terasele joase și pe terasa de luncă, prin care se confirmă cultivarea primitivă a plantelor.
În secolele X-XIII se înscriu și pe teritoriul actual al județului Galați forme ale feudalismului timpuriu, strâns legate de influența bizantină. Din punct de vedere al atestării documentare, satele comunei Negrilești se înscriu în generația așezărilor atestate în sec. XIV-XV, situate în general în partea de nord a Podișului Covurluiului.
De-a lungul timpului localitatea a fost încercată de nenumărate ori – distrugeri provocate de incendii, năvăliri ale turcilor, tătarilor și cazacilor, ocupații străine, confruntări între pretendenții “locului” la tronul Moldovei, Războiul de Independență, Răscoala țăranilor, cele două războaie mondiale, dar și inundații, secete, ierni geroase, invazii de lăcuste, înstrăinări de pământuri prin vânzări la mezat. După părerea istoricului Ion Bogdan, numele satului Negrilești, ar purta numele unui mare boier al Moldovei, Negrilă, boier ce apare pentru prima dată într-un document din timpul domnitorului Alexandru cel Bun la data de 15 octombrie 1427. Este vorba probabil de tatăl lui Negrilă, boier din timpul lui Stefan cel Mare, decapitat la Vaslui.